De(spre) mine, înspre voi

O ciornă scrisă-n joacă

Am văzut azi ceva, care mi-a plăcut foarte mult. Mi-am zis: de ce să nu încerc și eu să fac ceva asemănător?

Puteți prelua și voi ideea, dacă vreți. Sunt convinsă că mulți dintre voi veți face o treabă mult mai bună ca mine.

Eu m-am jucat un pic, de fapt am adaptat originalul și iată ce mi-a ieșit:

Sunt proastă și urâtă și nu merit fericirea

Degeaba încerci să mă convingi că,

Deoarece sunt deșteaptă și frumoasă

Fericirea mi-e la îndemână

Dar adevărul e că,

Eu aleg să mă privesc cu inima

Prin ochii deznădejdii și ai urii.

În zadar îmi spui, să mă privesc mai atent

Răspunsul nu se găsește doar în oglindă!

Mie sufletul îmi șoptește:

Că nu există nimic bun în mine

Că eu sunt doar tristețe

Când tu îmi spui toate acestea

Eu devin mică și neputincioasă

Deși binele din mine m-ar pune să-mi repet,

Sunt frumoasă și deșteaptă și pot fi fericită

Însă eu știu că,

Sunt proastă și urâtă și nu merit fericirea.

(ACUM CITEȘTE DE JOS ÎN SUS)

Ce părere aveți? Încercați și voi? 🙂

La mulți ani, Constantin și Elena!

Acesta este originalul:

13 gânduri despre „O ciornă scrisă-n joacă

  1. Interesanta „ciorna” !
    Toate femeile din lume sunt frumoase, când îsi cunosc identitatea,fie înalte, sau mignone, mai siluete sau chiar grase, esential e sa nu îsi piarda luciditatea si …feminitatea ! 🙂
    O zi minunata, binecuvântata, draga Mona !

    Apreciază

  2. Oamenii se autodistrug si eu sunt exemplul perfect
    Deci lasa-ma cu prostiile de genul:
    Viata este fumoasa, iubirea exista si universul e viu
    Purul adevar este ca
    Nimanui nu-i pasa de celalalt
    Nu cred ca printre oameni
    Stelele stralucesc pe intuneric
    Deci, de acum, in zile grele o sa imi amintesc ca
    Gandesc gresit si nu fac nimic bine, oricat as incerca
    Caci ascultandu-mi vocea din suflet nu am auzit niciodata ca
    Sunt armonie si imprastii lumina
    Distrug cu adevarat tot ce ating

    Apreciat de 1 persoană

      1. Mona, eu nu cred ca e bine sa zici ca m-am descurcat mai bine. Pana la urma, fara ideea ta, nu s-ar fi nascut niciodata poemul asta intr-o pauza de jumatate de ora. M-a relaxat sa-l fac, m-a eliberat de griji . 🙂

        Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s