Cred că am rezolvat :)

Vă spuneam că a apărut o problemă odată cu mutarea în noua căsuță. Dar cred că am rezolvat-o! Dacă vă mai invadez căsuța de email cu zeci și zeci de mailuri, vă rog să îmi spuneți. Sper ca de acum înainte să primiți doar notificări cu noile articole postate. Sper! 😊 Vă mulțumesc și să … Continuă lectura Cred că am rezolvat 🙂

Reclame

La mulți ani cu aduceri aminte și speranță

În ultima zi de decembrie, printre arome îmbietoare și aburii care fac capacele oalelor să danseze, gândul ți se întoarce cu un an în urmă. Fie că ești persoana care se rătăcește în nostalgie în mod regulat, fie că nu, sfârșitul unui an vine întotdeauna cu aduceri aminte. Îți amintești de promisiuni rostite și respectate … Continuă lectura La mulți ani cu aduceri aminte și speranță

Viață unei zile de toamnă târzie

Literatura ca utopie

Era o zi de toamnă târzie. Cel puțin, doar în calendar iarna își anunța prezența imediată. Însă, toamna se ținea încă mândră. Își scutura frunzele îngălbenite, ca pe niște bijuterii. Și vântului parcă îi șoptea să le lase. Să nu le invite la dans. Totul trebuia să fie neclintit, să formeze o poză în care doar liniștea să fie auzită.

Am pășit șoptit pe strada care ducea spre un carusel dezlipit dintr-o carte de povești. Nu voiam să mă fac vinovată cu tulburarea acelei atmosfere. Ca o umbră m-am strecurat printre oamenii opriți în contemplare și mi-am așezat bucățile de suflet pe căluții care așteptau cuminți.

Și dintr-o dată tabloul a căpătat viață. Caruselul a început să se învârtă și liniștea fu acoperită de niște acorduri venite de nicăieri. Număram întoarcerile căutând cu ochii și cu sufletul sursa notelor muzicale care se lipeau de nori.

Pierdută printre cercurile regulate făcute…

Vezi articolul original 153 de cuvinte mai mult